Persoane interesate

vineri, 7 decembrie 2012

XVII vs XXI - Prima parte


Sper sa va placa . lectura placuta :)
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Secolul XVII

Domnisoara Issabella , fiica vaduvalui duce Charles Swan , statea in gradina ei cu trandafiri, tinand cu o mana umbreluta ei de soare. Rochia ei pompoasa, dupa moda , ii cadea in valuri peste trupul ei frumos.Parul carliontat era prins intr-un coc frumos, ascuns de palarioara asortata. Se apleca morosind un trandafir roz, iar soarele isi lasa razele sa-i mangaie fata. Era cea mai frumoasa femeie din lume, ar spune unii. Insa ce nu stiau ei era ca Issabella nu era decat o mica scorpie rasfatata, avand un comportament oribil. Pana la varsta de 17 ani, pe care o avea in prezent, avusese deja 34 de dadace, pentru ca , dupa cum spune legea, o tanara domnisoara trebuie sa aiba intotdeuna o insotitoare. Insa nimeni nu a putut rezista prea mult in jurul ei.
  Era o mica regina a dramei, si fiind fiica ducelui, normal ca toate mofturile ei ii erau tolerate de catre tatal mult prea ingaduitor.
-         Servitoare ! zbiera Issabella. Unde-mi este ceaiul ? Ti-am zis acum 10 minute sa mi-l aduci, iar tu iarasi stai degeaba ca o lenesa ! striga ea.
-         Imediat domnisoara! Spuse servitoarea umila, alergand cu tava de ceai in gradina.
-         Ei, ce mi-ai adus aici ceaiul? Am de gand sa-l beau stand in picioare? Fiinta imbecila ce esti! Se rasti Issabella.
-         Nu, domnisoara! Sa vi-l servesc la masa din gradina ?
-         Bineinteles ca nu! Doar nu oi fi vreun fel de taranca nespalata sa stau sa ma parleasca soarele. Adu-mi-l in sufragerie, raspunse Issabella si o lua inainte.
Servitoarea se conforma si o urma pe tanara rasfatata, rugandu-se totodata in gand sa scape mai repede, caci, se stia ca niciun servitor nu o putea suporta.
Issabella se aseza pe canadeaua din sufragerie, inchizandu-si umbreluta de soare si aruncand-o pe podea, langa ea. Servitoarea ii intinse tava cu ceaiul, insa fata se uita la servitoare cu scarba.
-         Ce crezi ca faci ? intreba Issabella .
-         Aaa... servesc ceaiul? Intreba servitoarea prinsa cu garda jos.
-         Zeama asta murdara pe care ai carat-o prin gradina, si in care s-a adunat praf si microbi? Incerci cumva sa ma omori? Vrei sa-i spun tatei si sa te bage la arest? Tipa Issabella.
-         Nu, domnisoara! Imi pare asa de rau! Va aduc imediat alta cana de ceai! Se milogi servitoarea, si o lua la fuga imediat ce Issabella dadu din mana.
-         Servitori inutili! Spuse ea lasandu-se pe spatele canapelei, cand ochii ii cazura pe ziarul de pe masuta.
Gazeta lasata de tatal ei, probabil, infatisa pe prima pagina pe printul Edward Masen de Cullen in toata splendoarea lui, anuntand un nou bal in care isi cauta soata.
Zambetul de pe buzele Issabellei se mari atat de mult, iar inima incepu sa-i bata atat de dare de entuziasm incat credea ca ii va sparge pieptul. Printul era frumos de picai si toata printesele sau fetele de familie buna, ar fi omorat numai daca Edward Masen s-ar fi uitat la ele. Insa ea era cea mei frumoasa. Nu degeaba o chema Issabella.
Tatal ei avea sa o marite cu el. Si va face absolut tot ce-i va sta in putere pentru a reusi. Indiferent care va fi pretul platit.





Secolul XXI

Ceasul suna. Melodia mult prea enervanta, ce o anunta pe tanara de 17 ani, ca o noua zi va incepe si ca avea scoala, ca deobicei. Se ridica in sesut, avand inca ochii incgisi, si dupa ce opri alarma, se dadu jos din pat, si bajbai pana la baie, unde, abia dupa ce se spala pe ochi reusi sa-i deschida. Casca cu putere, caci cu o sara in urma statuse pana tarziu pe chat.
 Iesi din baie, dupa isi facu rutina de dimineata , iar cand privi spre ceas, groaza puse stapanire pe ea, caci mai avea foarte putin timp. Alerga pana la dulap de unde isi scoase o pereche de blugi negri, si o camasa in carauri, si nelipsitii ei tenisi, fiind gata imbracata intr-o secuna. Isi ridica peria de par trecand-o de cateva ori prin parul ei ondulat si lung pana la coate, iar apoi, inainte sa iasa, nu uita de ghiozdanul ei si de ochelarii cu rame negre si groase, care erau super la moda. Nu ca i-ar fi trebuit, caci aveau lentile din sticla, dar ii placea cum ii sta cu ei.
Alerga pe scari pana la parterm sintrand repede in bucatarie, si, deschizand frigiderul, inhata de acolo un baton de cereale, grebindu-se inapoi. Tatl ei, Charlie, plecase deja la munca. Afara, o masina o astepta in fata casei, iar fata nu ezita sa urce.
-         Neata Bella! O saluta Angela fericita. Gata de o noua zi de scoala?
-         Neata! Nu prea, recunoscu Bella inca adormita.
-         Dar ce ai ? Ai dat aseara petrecere fara mine? Zase Angela pornind masina.
-         Ceva de genul, spuse Bella zambind stramb.
-         Hei! Fii si tu mai fericita, caci acus ajungem la scoala si ai sa-l vezi pe Stii-tu-cine ! spuse Angela cu subinteles.
-         Angela! o cert eu. Stii doar ca el nu se va uita niciodata la mine! Spun trista.
-         Nu cat timp lipitoarea aia de Tanya va sta in fata lui in timp ce tu incerci sa treci pe langa el.
-         Pe bune Angela! Chiar crezi ca va lasa pe cineva care arata ca Tanya pt cineva care arata ca ... mine? Intreba Bella sceptica, dar ironica.
-         E posibil! Ii spuse Angela incurajatoare. Niciodata sa nu spui niciodata.
-         Dar ai spus-o deja de 2 ori! Rase Bella.
-         Mda, asa e! incepu sa rada si Angella.




Secolul XVIII

-         Papa, te roooog!spuse Issabella facand o fata de catelul batut.
-         Issabella, el e print, scumpete. Are o anumita putere, si nu-l pot obliga sa faca ceva din ce nu vrea, ii raspunse Charles bland.
-         Dar papa... Poti sa-l ameninti ca trimiti soldatii peste el! Spuse Issabella disperata.
-         Scupo, as putea porni un adevarat razboi!
-         Dar papa. Gandeste-te astfel. Daca ma marit cu el, vom fi mai bogati, si vei avea mai multa putere! In plus... cate fetite ai tu papa? Doar una!
-         Of... bine scumpete! Voi face tot ce va fi necesar, accepta Charles.
-         Multumesc , multumesc, multumesc mult de tot papa, spuse fata fericita strangandu-si tatal in brate.
Si astfel, Ducele incerca, prin toata mijloacele sa-i forteze mana Regelui Carlisle, pentru ca fiica lui sa se marita cu mezinul.


-         Iei! Voi fi mireasa! Voi fi mireasa lui Edward Masen de Cullen! Ah! Nu pot sa cred! Canta intr-una Issabella in camera ei, dansand de una singura.
Intr-un final se prabusi pe patul ei cu baldachin inca euforica.
-         Servitoareo! Tipa dintr-o data, iar femeia se ivi aproape imediat in camera fetei.
-         Da domnisoara?
-         De acum va trebui sa te obisnuiesti sa-mi spui doamna, pentru ca ma voi marita! O apostrofa Issabella.
-         Bine dominsor...aaa...doamna, se corecta servitoarea.
-         Ei? Nu ai de gand sa ma intrebi cu cine ? sari Issabella artagoasa.
-         Cu cine, doamna? Intreba servitoarea istovita.
-         Cu marele si renumitul Print Edward Masen de Cullen! Spuse ea entuzismata. Nu-i asa ca e extraordinar?
-         Asa e doamna, abroba servitoarea, insa nu intr-un mod lingusirot, ci mai degraba  sfidatot.
-         Eh! Ce stii tu. Esti doar invidioasa ca esti doar o amarata de servitoare, iar eu ma voi marita cu un print! Acum fugi repede si cheama croitorul, fiindca va trebui sa-mi faca rochia de mireasa! Porunchi Issabella , iar servitoarea se supuse.



Secolul XXI

Bella intra in clasa exact la timp, caci soneria tocmai anunta inceperea orelor. Se aseza in baca ei, a treia de la geam, ca deobicei. Ii placea sa priveasca pe fereastra ori de cate ori isi permitea sa nu fie atenta , iar mintea ei aluneca in lumea irealului. Gandindu-se la printi si printese. Iar Edward sa fie printul ei si sa o o ia pe calul lui alb , si toata lumea s-ar uita la ei, si...
-         Bella? o voce ii opri reveria in care alunecase. Isi ridica privirea, si observa ca profesorul se uita la ea, incruntat. Vrei sa ne raspunzi la intrebare?
-         Aaa... puteti repeta va rog, intrebarea? Incerca ea, insa profesotul dadu din cap, si se intoarse la predatul lui.
Toata lumea se uita la ea, apoi incepura sa susoteasca, iar bella se simti ca o ratata. Parca era exact ca in ziua cand se mutase in Forks, la tatal ei, dupa ce mama ei se recasatorise. Dar noroc ca s-a imprietenit cu Angela.

In pauza de masa, bella se aseza la masa ei obisnuita, langa Angela. Incepura o conversatie usoara in timp ce isi mancau pranzul, cand Edward isi facu aparietia pe usa. Privirea lui se indrepta direct spre ea si pentru o secunda se privira in ochi, dar apoi, el intoarse capul indiferent, clipind lenes. Bellei i se parea ca totul se misca cu incetinitorul, dar apoi aparu Tanya, prinzandu-l de mana si zambindu-i seducator, si il saruta, in timp ce-l tragea spre masa lor, iar Edward ii zambi cu caldura.
-         Iti spun ca tarfa asta nu-l merita! Spuse deodata Angela intorcandu-si atentia asupra mancarii ei.
-         Of! Spuse bella. Ma omori cu zile! Ii reprosa.
-         Eu pe tine ? Tu pe mine! Ma omori cu fiecare clipa cand te vad cum suferi dupa el, iar edward nici nu stie. Ar trebui sa-i spui odata pentru totdeuna ce simti pentru el!
-         Angela! El are deja o iubita , daca nu ai observat! Ii atrase atentia Bella.
-         Cine, tarfa aia? Nu cred ca ar trebui sa-ti faci griji in privinta ei! Ii raspunse Angela.
-         Si chiar daca situatia ar fi alta, tot nu as avea curaj. Adica daca el nu ma place si ma refuza?Nu as mai putea da ochii cu el vreodata, se infiora Bella.
-         Dar daca te place si el? Spuse Angela, si pleca, deoarece tocmai actunci suna clopotelul.



Secolul XVIII

Issabella deja isi alese o rochie de mireasa, si acum se agita cu planuirea nuntii. Cumva , tatal ei reusi sa oblige familia Cullen sa fie de acord cu nunta, iar asta nu putea decat sa o bucure. Totul era deja aranjat, iar in acea seara, se va anunta logodna lor, la balul ce pana acum cateva zile trebuia sa-i aduca lui Edward Masen o posibilasotie. Dar acum, nu va mai fi nevoie! Isi spuse ea in gand, razand .
 Seara se aproprie cu viteza, iar Issabella era deja gata, in rochia ei de bal aurie, si manusile ei delicate.Decolteul pronuntat lasa la vedere lantisorul ei fin ce se odihnea intre sani, iar parul ei prins foarte frumos, adapostea fel si fel de perle stralucitoare, si foarte scumpe.
 Cobora scarile conacului ei incet, pentru a nu se impiedica, si porni alturi de tatal ei, in caleasca de afara.
La palatul printului, lumea deja se adunase, caci Issabelei ii placea sa se se lase asteptata. Aparitia ei fu, bineinteles , surprinzatoare.
Tatal ei, impreuna cu cel al lui Edward incepura sa vorbeasca si sa faca prezentarile. Edward se apleca respectuos, prezentandu-se , si sarutandu-i mana Issabellei, iar aceasta zambi entuziasmata facand la randul ei o reverenta.
-         Edward, fiule, de ce nu o inviti pe domnisoara Issabella la un dans? Ii propuse tatal lui.
-         Imi acorzi acest dans? Intreba el, desi de cand o intalnise pe ea, fata lui nu trada nicio emotie. Parea ca indura ca un adevarat barbat o obligatie, fara a se plange.
Issabella stia ca el nu oise sa se casatoreasca cu ea, dar nu-i prea pasa.
-         Si, spune-mi, de ce nu ai vrut sa ne casatorim? Intreba Issabella in timp ce se leganau amandoi pe ritmul muzicii.
-         Poftim? Eu...eu..., incepu edward surprins de acuzatia fetei.
-         Oh, nu te preface. Stiu ca ai fost obligat, insa nu-i nimic. Ma vei iubi pana la urma asa cum vreau, ii marturisi Issabella.
-         Ce? Spuse Edward confuz.
-         Of, credeam ca pentru un print esti mai inteligent. Bine macar ca esti frumos, spuse Bella parca consolandu-se.Eu am vrut aceasta casatorie. Si papa mi-a obtinut-o.
-         Tu? Spuse Edward nervos. Am crezut ca a fost altceva la mijloc de am fost obligat sa ma logodesc cu tine. Ceva mai serios decat ifosele unei rasfatate!
-         Oh, te rog. Papa ma iubeste si de aceea imi da tot ce vreu. Iar eu te-am vrut pe tine.
-         Asta nu se va intampla niciodata! Ii spuse Edward privind-o dezgustat de scarba care s-a dovedit a fi.
-         Dar deja s-a intamplat! Ai sa vezi, iubitul meu sot, caci totul va fi perfect! Zambi Issabella.
-         Esti nebuna! O acuza Edward.
-         Nebuna de iubire, dragule!ii spuse ea vesela.

-         Atentie toata lumea, se auzi vocea lui Carlisle, si toata lumea isi indrepta atentia asupra lui. Ne-am adunat astazi aici pentru a anunta ceva extraordinar. Un nou inceput in familia mea. Si anume, logodna celui mai mic fiu al meu. Edward Masen, cu incantatoarea Issabella Marie Swan, fiica lui Charles Swan, aici de fata, spuse Carlisle, punandu-i o mana pe umar lui Charles.


Secolul XXI

Bella mercea pe holuri, indreptandu-se spre dulapiorul ei. Se opri in fata acestuia si il deschise, cautandu-si cartile pentru urmatoarea ora. Angela aparu dintr-o data langa ea, iar Bella se sperie.
-         Doamne Angela ce te furisezi asa? Intreba Bella ducandu-si mana la piept, respirand neregulat.
-         N-am vrut sa te sperii, ii raspunse Angela amuzata, deschizandu-si si ea dulapiorul . Si deci, te-ai hotarat?
-         Sa ma hotarasc ? intreba Bella confuza.
-         Sa-i spui lui Edward ! spuse Angela pe un ton de “ evident”.
-         Nu! Nici nu ma gandesc. E o mare, mare prostie, si nu am chef sa ma fac de ras !, spuse Bella, inchizandu-si dulapiorul si pornind spre clasa.

Intra in laboratorul de biologie, singura ora pe care o avea in comun cu Edward. Se uita lung spre ultima banca, unde Edward era prins intr-o conversatie lejera cu un alt baiat. Bella lua o gura de aer si se aseza in banca ei , a treia de la geam, cu 2 banci mai in fata decat Edward.
Isi aranja cartile si isi deschise caietul de notite recitindu-si lectia, cand cineva se propti de banca ei. Privirea i s-a ridicat imediat, iar la vederea lui Edward, inima ei o lua la goana, si o simtea ca si cum avea sa explodeze.
-         Buna... Bella, corect?intreba el sceptic.
-         D-d-da, se balbai bella inrosindu-se putin.
-         Am auzit ca-ti place de mine! O tranti Edward direct.
-         Ce? Cine ti-a spus asta? Intreba bella incruntata.
-         Prietena ta Angela, parca o chema. Ma rog, vroiam sa iti spun ca nu sunt interesat, deci nici sa nu incerci macar, spuse el rece, insa nu pe un ton chiar rautacios. Isi baga mainile in blugii lui spalaciti si se intoarse in banca lui.
Bella ramase stana de piatra , nestiind ce sa faca. Ar trebui sa fie nervoasa pe Angela, sau trista ca a fost refuzata, sau nervoasa ca a fost umilita, sau.... Nici ea nu mai stia. Parca impietrise.

Ora trecu foarte greu, si fiecare sunet pe care il scotea secundarul, o facea pe bella sa devina tot mai nervoasa. Privea nerabdatoare ceasul, iar cand binecunoscutul clopotel de iesire se auzi, o zbughi pe usa, inaintea tuturor.
O vazu pe Angela care se pregatea sa plece si alerga pana la ea.
- Cum ai putut ? se rasti Bella la ea. Cum ai putut sa-i spui?
- Bella imi pare asa de rau.... am crezut ca te ajut!
- Taci! Nu esti decat o tradatoare! Spuse Bella cu lacrimi in ochi. M-ai umilit cel mai tare. Nu conteaza ca Edward mi-a spus clar in fata ca nu sunt de nasul lui, dar tradarea ta ma doare cel mai mult! Spuse Bella si se urca in masina ei, demarand in viteza.
Lacrimile cadeau fara incetare, incetosandu-i vederea. Bella calca mai tare acceleratia, reamintindu-si cuvintele lui Edward, felul cum au privit-o cei ce au auzit conversatia...
Si apoi, o niste faruri ce veneau din fata aproape ca au orbit-o, iar Bella s-a speriat si a tras de volan cu forta, cazand in rapa de pe marginea drumului. Masina ei se raspurna de 2 ori, iar Bella cazu in inconstienta.


Rezumatul si mai multe chestii il gasiti AICI

5 comentarii:

Moni Melissa spunea...

Woow , chiar nu ma asteptam ca bela din sec VIII sa fie atat de nesimtita iar cealalta bella din sec XXI atat de inocenta , sunt total opuse , imi place la nebunie :D :D :D abea stept urmatorul capitol sau parte a fan-shotului :D

This gay is my boyfriend spunea...

1.Prima partea a acestui one-shot a fost superba !!!!!!!! :*:*:*
2.Cand pui urmatoarea parte ? :-w
3.Te-am nominalizat pentru “Very Inspiring Blog Award” http://bonaculipici.wordpress.com/2012/12/18/very-inspiring-blog-award/
4.Te-am nominalizat pentru Blog of the year 2012 http://bonaculipici.wordpress.com/2012/12/18/blog-of-the-year-2012/
:*:*:*:*:*:*

Stephany spunea...

1. Multumesc mult :) :* :* :*
2. Zilele astea . cat de curand pot :)
3. Ms mult. Chiar nu ma asteptam :)
4.No coment. Esti super :*

dya spunea...

Cat de diferite pot fi!Felul in care cele doua Belle au fost refuzate,indiferent din ce secol provin m-a facut sa ma intristez.Una dintre ele este rasfata,increzuta bogata si a primit nunta cu printul chiar daca acesta este fortat.Adica ea chiar ar fi meritat sa fie refuzata.Pentru ea nunta cu Edward presupun ca este doar un moft.Iar Bella fata obijnuita este refuzata inainte de a-si marturisi cu propriile cuvinte dragostea pentru Edward.
Ce pot sa spun?Imi place foarte mult!Ma duc la partea a 2-a!:*:*

AlexaNdra. spunea...

Nu-i corect pentru Bella ca a fost refuzata asa de dur:( Iar Issabella care e o mofturoasa (enervanta) primeste ce-si doreste, casatoria cu printul.
Abia astept sa aflu ce sa intampla cand Bella se trezeste in corpul Issabellei :x
Merg la partea a 2-a:)

Melodia saptamanii